Angajări masive în România, peste 1000 de posturi de bugetari în fiecare colț al țării. Anunțul momentului de Casa de Pensii

Cel puțin pe hârtie, autoritățile de la București au înghețat angajările în rândul bugetarilor români. În realitate, se găsesc în continuare mii de posturi confortabile în structurile statului.

Cel mai recent val de angajări masive a fost confirmat în rândul Casei Naționale de Pensii Publice, unde au fost scoase la concurs peste 1000 de posturi vacante. Acestea din urmă se regăsesc în fiecare colț al României, la casele județene de pensii. Pretextul pentru acest efort semnificativ de recrutare în masă este recalcularea tuturor dosarelor de pensii, un proces foarte lent din cauza lipsei de angajați.

Ce trebuie să știe românii care vor să se angajeze la CNPP

În teorie, posturile de la Casa de Pensii sunt disponibile de mult timp. În practică, acestea se ocupă incredibil de dificil și de lent. În acest context, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a propus prelungirea cu un an de zile a ocupării prin concurs a celor 1000 de posturi suplimentare vacantate din structurile CNPP la nivelul fiecărui județ din țară.

Ca referință, există o presiune foarte mare pentru ocuparea acestor posturi din cauza angajamentului României în fața Bruxelles-ului de a realiza jalonul din PNRR referitor la recalcularea tuturor dosarelor de pensii aflate în plată la momentul de față. Este vorba de aproximativ cinci milioane de dosare. În orice caz, printr-o Ordonanță de Urgență s-a stabilit că 31 august 2024 este termenul final pentru suplimentarea personalului caselor județene de pensii din România.

Procesul efectiv de recrutare pentru ocuparea posturilor vacante se face conform prevederilor din OUG 90/2021. Se realizează un concurs în trei etape ce începe prin selecția dosarelor de înscriere, urmat de proba scrisă sub forma unui test grilă și, în ultima etapă, interviul.

În final, situația de la Casa de Pensii, cu consecințe problematice pentru foarte mulți pensionari, este doar cea mai recentă urmare a crizei forței de muncă de pe meleaguri mioritice, acutizată de numărul foarte mare de tineri și mai puțin tineri care nu vor să muncească.